Cum s-a calculat coeficientul de corecție al releului de distanță LG 1 – Amintiri despre inginerii Călin Mihăileanu si Ionel Purica (autor Iuliu Blechtal)

Dl. Ing. Iuliu Blechtal, fost director tehnic la Dispecerul Energetic National (DEN); și-a inceput activitatea de inginer la Campina, unde l-a și cunoscut pe Călin Mihăileanu.

Amintiri  despre  inginerii Călin Mihăileanu si Ionel Purica

Era în anul 1953. Absolvisem Facultatea de Energetică din București, fusesem repartizat la IRE (Intreprinderea Regională de Electricitate) Câmpina, orașul copilăriei mele, unde urma să mă ocup de probleme de protecție prin relee, automatizări, contoare, aparate de măsură, circuite secundare și încercări, ceea ce mi-a plăcut mult. Această activitate ca și activitatea de dispecer erau abia la început în perioada aceea.

In vara acelui an s-a organizat la București un curs pentru inginerii care lucrau în aceste domenii, la care am participat si eu. Cursul, care a fost deosebit de interesant și constructiv, a analizat probleme de funcționare sigură a sistemelor energetice, stabilitate, funcționarea economică a centralelor electrice, protecția prin relee și automatizari. Lectori erau profesori de la Politehnica bucureșteană si specialiști  din partea Ministerului Energiei, printre care și  inginerii Călin Mihăileanu și Ionel Purica, care lucrau la Serviciul Tehnic din cadrul Ministerului Energiei și erau recunoscuți drept specialiști cu multă experientă în domeniul protecției prin relee.

Pe Călin Mihăileanu îl cunoscusem la Campina cu prilejul unei petereceri organizate de colegele mele din liceu. El era  în primii ani de inginerie, lucra  la  departamentul electric al  Societății Concordia și  de atunci l-am admirat si l-am considerat un om deosebit. Auzisem ca este un bun inginer, juca tenis, făcea schi, dansa, cânta la pian și la acordeon, avea o motocicletaă  Zündapp 175, vorbea curent engleza și franeza. Un om încântător. Ulterior mi-a fost și profesor la facultate.

Pe inginerul Ionel Purica, un specialist deosebit în domeniul protecției prin relee și al automatizărilor, format la Societatea de Gaz si Electricitate București, la Serviciul de Măsuri, Contori, Relee, l-am cunoscut cu ocazia acestor cursuri și al lucrărilor de la centralele Câmpina și Florești, la care a participat împreună cu Călin Mihăileanu. La grupurile de 15 MW din aceste centrale, la inițiativa ministerului s-a introdus forțarea excitației pentru creșterea stabilității și s-a completat protecția prin relee cu blocajul voltmetric al protecției maximale de curent temporizate și cu semnalizarea de suprasarcini la care cei doi specialiști au avut contribuții deosebite. Pe Ionel Purica  l-am admirat pentru cunoștințele sale de specialitate și pentru modul plăcut în care a condus  discuțiile tehnice.

 

În timpul cursului, într-o după-amiază ne aflam cu toții în laboratorul IREB  pentru a ni se prezenta  un releu de distanță LG1 de fabricație BBC, modern pe vremea aceea, care urma să înlocuiască vechile relee de distanță BBC LB1 montate pe transformatoarele de 7 MWA, 110/60 kV din stația Târgoviște pe partea de 60 kV. Trebuie menționat că releele LB1 erau montate din anul 1930, când a fost construită stația, erau o noutate tehnică pentru acea perioadă,  aveau relee de pornire de minimă impedanță cu contacte cu mercur, iar mecanismul de temporizare se realiza cu arc ce acționa un mecanism de ceasornic care era întors cu cheia de către șeful de tură după fiecare demaraj sau declanșare.

Impreună cu  Călin Mihăileanu și Ionel Purica se discuta cum se va regla releul LG1 pentru a fi selectiv cu celelalte protecții din rețea, deoarece reactanța o măsura  prin impedanță corectată cu un reglaj de cos φ realizat printr-o rezistență cu cursor. Corecția era dificil de făcut în condițiile în care releul vedea reductanța unui transformator în serie cu reactanța unor linii. Trebuia aflat un coeficient de corecție corespunzător. Atunci  Ionel  Purica a propus să se calculeze grafic,  s-a așezat la o masă și pe hârtie milimetrică cu echerul și rigla de calcul a determinat coeficientul de corecție necesar. Călin Mihăileanu a propus calculul analitic al coeficientului, s-a așezat la altă masă și a calculat coeficientul folosind funcții trigonometrice cu rigla de calcul. Noi ceilalți urmăream totul ca la concurs. Ambii specialiști folosind metode diferite au ajuns la aceeași valoare a coeficientului de corecție necesar.

De atunci mi-a rămas în amintire acest exemplu de profesionalism și de pasiune în rezolvarea unei probleme tehnice. Deși a trecut peste o jumătate de secol, le păstrez și astăzi  o amintire plină de admirație și de afecțiune  acestor doi specialiști care reprezintă adevărate modele de pregatire profesională, pasiune, conștiinciozitate și corectitudine în tot ceea ce au făcut.

 

Am considerat necesare aceste detalii istorice și tehnice, pentru a reda cât mai fidel atmosfera perioadei acelor ani atât de importanți pentru  istoria energeticii românești.

 

Iuliu Blechtal

Pensionar

 

Februarie 2011

 

ÎNAPOI LA MENU

NOTA: Paginile acestui website sunt protejate Licenta Creative Commons Attribution : Puteti copia si refolosi documentele, cu condiția de a mentiona ca sursa acest site web: calinmihaileanu.com.

Creative Commons logo

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s