Activitatea în cadrul Consiliului Internațional al Marilor Sisteme Electrice (CIGRE) 1956 – 2006; istoria CIGRE

NOTĂ: Călin Mihăileanu a participat la activitatea din cadrul CIGRE între 1956 și 2000; între 1956 și 1962 a fost Secretar al CNR CIGRE, iar între 1991 și 2000 a fost Președintele CNR CIGRE. Aceasta pagină include un detaliat material, întocmit de ing. Dumitru Manea, despre istoria CIGRE și activitatea Comitetului Național Român (CNR CIGRE), inclusiv activitatea depusă de Călin Mihăileanu, precum si un material despre Istoria CNR CIGRE, pus  la dispoziție prin amabilitatea domnului dr. ing. Ciprian Diaconu, Președintele CNR-CIGRE

Scurt istoric al CIGRE

CIGRE este o organizație tehnică internațională, acest acronim însemnând inițial Conférence Internationale des Grands Réseaux Électriques, care după anul 2000 și-a schimbat numele în Conseil International des Grands Réseaux Électriques, sau în engleză International Council on Large Electric Systems (Consiliului Internațional al Marilor Sisteme Electrice).

A fost creată în anul 1921 la inițiativa Comisiei Electrotehnice Internaționale (IEC) care avea nevoie de suport de cercetare din partea experților internaționali în activitatea de standardizare pe care o efectua. La începutul secolului XX nu au existat conferințe la care experții să discute subiecte care să sprijine standardele. Au fost, însă, expoziții electrotehnice, care au contribuit mult la vizibilitatea sectorului energiei electrice în acel moment. De aceea IEC a propus înființarea unei forme de conferință internațională, care ar completa cunoștințele despre subiecte specifice din sistemele electrice emergente. Cu asistența unei alte organizații, Union des Syndicats de l’Électricité (USE) din Paris, care oferea atât sprijinul angajaților săi cât și spațiile pentru desfășurarea activității, ideea înființării unei astfel de conferințe internaționale era aproape de realizare.

Secretarul general al USE, Jean Tribot Laspière a convenit la 21 martie 1921 la Paris, cu președintele IEC, domnul Cyprien O. Mailloux (din SUA) și secretarul general al IEC, domnul C. Le Maistre, să convoace o Conferință internațională pentru rețelele electrice. La recomandarea IEC, Conferința trebuia să trateze problema transportului energiei electrice la înaltă tensiune și ar fi trebuit să aibă un caracter tehnico-științific dar și util. La acel moment, tensiunea de 110 kV era cea mai mare din lume și existau doar câteva experimente cu tensiunea de 220 kV.

 

După șase luni de pregătiri, prima Conferință a fost convocată între 21 și 26 noiembrie 1921, la Paris, la sediul USE. IEC s-a asigurat de participarea mai multor state membre, care erau membre ale IEC. La conferință au participat 231 de delegați din 12 țări. Primul președinte ales al CIGRÉ a fost domnul R. Legouez din Franța care a ocupat această funcție până în 1928, iar domnul Cyprien O. Mailloux, președintele IEC, a fost numit președinte de onoare. Secretar general al CIGRE a fost numit Jean Tribot Laspière, care a ocupat această funcție până la decesul său în 1963. La conferință s-au prezentat 19 rapoarte și 49 de lucrări care au fost discutate în trei secțiuni.

Cea de-a doua sesiune a CIGRE a avut loc în anul 1923 când s-a decis ca la fiecare doi ani să aiba loc la Paris astfel de sesiuni, de a înființa comitete naționale și de a înființa un comitet de studiu pentru studiul utilizării raționale a energiei. Din Comitetul de studiu pentru utilizarea rațională a energiei s-a născut idea creării unei organizații internaționale energetice mai largi. Astfel, în 1924, a luat naștere Conferința Mondială a Energiei, cunoscută astăzi sub numele de Consiliul Mondial al Energiei (World Energy Council). În mod similar, în 1926, din Grupul de lucru CIGRE privind analiza statistică a generatoarelor a luat naștere Uniunea Internațională a Producătorilor și Distribuitorilor de Energie (UNIPEDE), care în 1999 a fuzionat cu EURELECTRIC.

În perioada 1921 – 1939, CIGRE a organizat la Paris zece sesiuni semestriale în care au dezbătut problemele cheie ale electrificării lumii la acea vreme. Numărul de participanți a crescut de la 231 la 870, precum și numărul de țări participante, de la 12 la 46. Organizația era deja recunoscută ca lider mondial în domeniul sistemelor de energie electrică. Au fost fondate mai multe comitete de studiu pentru studierea detaliată a anumitor elemente ale sistemelor electrice (SC 1 – materiale izolante și ulei, SC 2 – cabluri, SC 3 – întrerupătoare, SC 5 – izolatoare, SC 6 – linii aeriene, SC 8 – supratensiuni și supravegheri ale sistemului, și altele). În comitetele de studiu au început să funcționeze Grupuri de lucru care au publicat rapoarte speciale asupra problemelor de actualitate ale tehnologiilor de dezvoltare. În 1931 CIGRE a început să publice o revista profesională, ELECTRA, care constituie și astăzi o sursă importantă de inovații și realizări în domeniul tehnologiei pentru sectorul energiei electrice. De asemenea, s-a decis ca sediul permanent al CIGRE să fie la Paris.

În 1933, președinte CIGRE a devenit francezul Ernest Mercier. Născut în 1978 la Constantine, în Algeria, a absolvit Școala Politehnică devenind inginer naval și activând în Marina franceză până în anul 1912. După Primul Război Mondial, Ministerul de Război l-a însărcinat cu reorganizarea sistemului de producere și transport al energiei electrice din Franța. A început acest proiect prin crearea în 1919 a Union d’Électricité, care cuprindea un număr mic de societăți. Datorită eforturilor sale, în 1931 s-a reușit finalizarea interconectării rețelelor electrice pariziene. A condus CIGRE pînă în 1948, având cel mai lung mandat din istoria CIGRE, de 15 ani, iar în 1948 a devenit președinte de onoare. A decedat pe 11 iulie 1955.

Secretarul general al CIGRE și „spiritus agens” al organizației de la înființarea sa până în 1963, când a decedat, a fost Jean Tribot Laspière. După moartea sa, a fost declarat fondator al CIGRÉ. Timp de 40 de ani, Jean Tribot Laspière a fost organizatorul tuturor evenimentelor CIGRÉ.

După cel de-al Doilea Război Mondial, CIGRE a organizat cea de a 11-a sesiune la Paris în iunie 1946. A fost prima organizație tehnică din lume care și-a activat prezența după cel de-al doilea război mondial. Europa era în ruină dar în ciuda marilor dificultăți cu transportul, la prima conferință CIGRE postbelică au participat 877 de delegați din 30 de țări.

Asociația, care are în prezent 58 Comitete Naționale, asigură îmbunătățirea relațiilor între aceste Comitete și apropie membrii lor pentru a se realiza obiectivele asociației. CIGRE are mai mult de 14.000 membri echivalenți, cercetători, academicieni, ingineri, care au acces direct la documentații și sprijin în realizarea de studii. CIGRE numără peste 1200 de membri colectivi și peste 10000 de membri individuali. Mai mult de 3.700 experți colaborează activ în programele de lucru CIGRE în cadrul a 243 grupuri de lucru.

Comitetele de Studii (CS) și Comitetul Tehnic (CT) sunt principalele organisme în activitatea tehnică CIGRE. Comitetul Tehnic este responsabil în definirea și conducerea activității tehnice CIGRE, fiind format din președinții Comitetelor de Studii. Comitetul Tehnic este condus de un președinte care reprezintă Consiliul de Administrație al CIGRE.

Comitetele de Studii sunt guvernate de reguli operative precise și au două responsabilități de bază:

• Întocmesc studii pe probleme esențiale în domeniul lor de activitate. Rezultatele studiilor sunt publicate și sunt puse la dispoziție membrilor CIGRE și nemembrilor CIGRE;
• Joacă rol de lider în sesiuni și simpozioane, definind tematica, selectând lucrările și organizând desfășurarea acestora.

De-a lungul anilor de existență, structura organizatorică a Comitetelor de Studii s-a modificat în funcție de dezbaterile ce au avut loc în legătură cu prioritățile privind sistemele electroenergetice.

De la înființare și până în prezent CIGRE a avut următorii președinți:

1921–1928  R.Legouez – Franța

1928–1933  M. Urlich – Franța

1933–1948  E. Mercier – Franța

1948–1957  M. Schmidt – Elveția

1957–1966  G. Silva – Italia

1966–1972  A.R. Cooper – Marea Britanie

1972–1978  G. Jancke – Suedia

1978–1984  R.Guck – Germania

1984–1990  W.S White Jr. – Arabia Saudită

1990–1996  Jerzy Z. L. Lepecki – Brazilia

1996–2000  Michael Chamia – Suedia

2000–2004  David G. Croft – Australia

2004–2008  Y. Filion – Canada

2008–2012  A. Merlin – Franța

2012–2016  Klaus Frohlich – Elveția

2016–          Rob  Stephen – Africa de Sud

Poziția de Secretar General al CIGRE a fost ocupată de:

1921–1963  Jean Tribot- Laspiere – Franța

1963–1970  F. Cahen – Franța

1970–1976  M. Rene Pelissier – Franța

1976–1991  G. Leroy – Franța

1991–1995  Y. Porcheron – Franța

1995–1998  Y. Thomas – Franța

1998–2000  Marc Herouard – Franța

2001–2010  J.Kowal – Franța

2010–2014  F. Meslier – Franța

2014–          Philippe Adam – Franța

 

Înființarea Comitetului Național Român al CIGRE

Personalitățile din domeniul energiei electrice ale începutului de secol XX (Constantin Bușilă, prof. Constantin I. Budeanu, prof. I.S. Gheorghiu) au participat la definirea politicii energetice a României și s-au implicat în înființarea la 26 iunie 1926 a Institutului National Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Surselor de Energie – IRE, având ca scop promovarea intereselor membrilor săi în relațiile cu autoritățile publice, societatea civilă, cu asociațiile similare din țară și străinătate, cu diferitele instituții care au preocupări în domeniul energiei. IRE apăra drepturile individuale și de opinie ale membrilor săi, conform Codului IRE de Etică Profesională, prin grija Consiliul de Etică și Onoare al IRE.

IRE a fost, încă de la înființare, partenerul autorităților publice și al industriei energiei în discutarea și promovarea reformei sectorului, precum și în apărarea intereselor României în acest domeniu, în plan internațional. În deceniul care a urmat după înființare, bazându-se pe experiența proprie și pe activitatea editorială a asociației IRE, au fost legiferate un sistem de norme juridice și tehnice printre cele mai avansate din Europa, au fost  construite instituții perfect compatibile cu organizațiile administrative, profesionale și patronale internaționale, a fost dezvoltată o politică coerentă și eficientă de electrificare, prin valorificarea variatelor surse de energie disponibile.

În anul 1926 IRE se afiliază la CIGRE, activând în acest for prin Comitetul Naţional Român (CNR) pentru CIGRE şi participând activ la sesiuni prin membrii săi. Primul Președinte al CNR CIGRE a fost ing. Constantin Bușila, el deținând această funcție în perioada 1926 – 1939.

Constantin Buşilă s-a născut la data de 4 mai 1877 în oraşul Târgu Ocna. Urmează cursurile Liceului “Principatele Unite “din Iaşi. La 18 ani s-a înscris la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti absolvind studiile de inginerie în 1900 ca şef de promoţie. Pleacă apoi în Belgia, la Liège pentru perfecţionare timp de un an în domeniul electrotehnic la Institutul de specialitate Montefiore. Tot aici îşi susţine şi teza de doctorat. Se reîntoarce în ţară în 1901 şi este angajat de Anghel Saligny pentru a participa la proiectarea şi construcţia portului Constanţa. Constantin Buşilă s-a ocupat de proiectarea centralei electrice. Construcţia centralei de la Constanţa s-a terminat în 1904, iar Constantin Buşilă a fost numit director, funcţie pe care a ocupat-o până în 1909. În 1909 s-a transferat la Societatea de Tramvaie din Bucureşti unde a ocupat funcţia de subdirector. Activitatea profesională a lui Constantin Buşilă a fost legată de Anghel Saligny. Astfel, când acesta devine Ministru al lucrărilor publice, între 1918 şi 1919, îl numeşte secretar general pe Constantin Buşilă. În 1919 participă, ca membru fondator, la înfiinţarea uneia dintre cele mai  mari societăţi petroliere  din România, Creditul Minier.

Constantin Buşilă a activat în mai multe asociaţii profesionale. A participat la şedinţa de constituire a Asociaţiei Generale a Inginerilor- AGIR, ţinută la Iaşi în data de 12 august 1918, fiind membru al Consiliului de administraţie. Constantin Buşilă a promovat România ca membru al Conferinței Mondiale a Energiei, înfiinţată în 1926 şi al CIGRE. Tot din 1926 a făcut parte din Comisia Electrotehnică Internaţională – CEI – şi din Comitetul Electrotehnic Român – CER – ca Preşedinte. A fost Preşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Preşedinte al Consiliului Superior al Apelor şi Energiei, Preşedinte al Consiliului Tehnic Superior. În 1935 a fost ales Preşedinte al Societăţii Politehnica, în această calitate implicându-se în adoptarea   mai multor legi legate de apărarea titlului de inginer și în organizarea învăţământului tehnic superior.

În 1910 și-a început activitatea didactică la Şcoala  Naţională de Poduri apoi, în 1920, odată cu înființarea Şcolii Politehnice devine prorector apoi, până în 1940, Decanul Facultăţii de Electromecanică. În 1937 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe contribuind şi în această calitate la dezvoltarea industriei româneşti, la formarea şi promovarea specialiştilor din domeniul ingineriei.

La insistenţele lui Ion Antonescu, care vedea în Constantin Buşilă un specialist cu recunoaştere internaţională, a acceptat în 1941 postul de Ministru al lucrărilor publice şi comunicaţiilor, pe care l-a ocupat până la data de 5 august 1943. Deşi la acceptarea postului a precizat ca nu va face politică ci doar activitate profesională, deşi şi-a înaintat de trei ori demisia după trecerea Prutului de către Armata Română, totuşi, în toamna anului 1944 a fost arestat, iar în 6 mai 1946 a fost judecat, alături de alţi demnitari politici şi condamnat la închisoare. A rezistat numai până în 1949 cînd, la data de 6 aprilie a murit în închisoarea de la Aiud.

Participarea României la Conferințele CIGRE înainte de 1939

Anul 1927 – a 4-a Sesiune CIGRE

Delegația oficială a României a fost condusă de Constantin Bușilă, care a fost ales Vicepreședinte al biroului Comitetului de Studii “Ameliorarea Factorului de Putere” și a fost formată din: Prof. Constantin Budeanu, Alexandru Proca și Gheorghe Petrescu.

România a prezentat următoarele lucrări:

• Gh. Petrescu – Autoexcitația alternatoarelor branșate la liniile de înaltă tensiune;
• C. Bușilă – Problema puterii reactive. Raport nr. 76.

Anul 1929 – a 5-a Sesiune CIGRE

Delegaţia oficială a României a fost formată din: Constantin Buşilă – delegat de Ministerul Industriei şi Comerţului, Nicolae Vasilescu Karpen – delegat de Şcoala Politehnică, prof. Constantin Budeanu – delegat de IRE și Ștefan Mateescu – delegat de Uzina Electrică. Au mai participat și I.S. Gheorghiu de la Şcoala Politehnică, Cristea Mateescu de la Societatea Electrica, Alexandru Proca – reprezentant la Paris al Societăţii Electrica și Gheorghe Petrescu de la Societatea Electrica.

România a prezentat următoarele lucrări:

• C.I. Budeanu – Raport general al Comitetului de Studii Ameliorarea factorului de putere;
• C. Mateescu – Verificarea metodelor de calcul al conductoarelor și stâlpilor liniilor electrice aeriene, Raport nr. 58;
• C.I. Budeanu – Problema prezenţei puterii şi energiei reactive în instalaţiile de producţie şi distribiţie a energiei electice, Raport nr.8.

 Anul 1931 – a 6-a Sesiune CIGRE

Delegaţia oficială a României a fost formată din: Constantin Buşilă – delegat de Ministerul Industriei şi Comerţului și prof. Constantin I. Budeanu – delegat de IRE.

Au mai participat și Sigmund Dachler, Director la Uzina Electrică Sibiu, Ștefan Mateescu Vicepreşedinte la Uzina Electrică Arad şi Alexandru Proca, reprezentant la Paris al Societăţii Electrica.

Profesorul Constantin Budeanu a fost raportor special pentru Comitetul de studii Ameliorarea factorului de putere, iar Alexandru Proca, a făcut parte, în calitate de Secretar, din prezidiul Secţiei 1 – Protecţia şi transformarea curentului.

La această conferință, unde au participat reprezentanți din 36 de țări, s-a hotărât înființarea noţiunilor de „membru individual”, „membru colectiv” şi „membru onorific”.

Anul 1935 – a 8-a Sesiune CIGRE

Delegaţia oficială a României a fost formată din: Constantin Buşilă – delegat de Ministerul Industriei şi Comerţului și prof. Constantin I. Budeanu – delegat de IRE.

Profesorul C. I. Budeanu a participaat la lucrările Grupului 33 – Organizarea și calculul rețelelor, iar

Constantin Bușilă a fost președintele Grupului 35 – Supratensiuni.

România nu a avut reprezentanți la cea de a 9-a, respectiv a 10-a sesiune CIGRE, care au avut loc în 1937 și 1939 și nici la prima sesiune după război (cea de a 11-a), din 1946.

Începând cu cel de al Doilea Război Mondial activitatea CIGRE s-a întrerupt până în anul 1946, când s-a reluat cu cea de a 11-a Sesiune CIGRE.

În anul 1939 CNR – CIGRE și-a întrerupt de asemenea activitatea din cauza războiului până în anul 1948 când începe din nou activitatea sub președenția profesorului Constantin I. Budeanu, care  a deținut această funcție până  în 1958.

Constantin I. Budeanu s-a născut la data de 16 februarie 1886 în oraşul Buzău, unde a urmat cursurile şcolii elementare şi ale Liceului „Vasile Alecsandri”. A continuat studiile liceale la Galaţi şi, timp de şapte ani, a fost şef de promoţie. În 1903 este admis la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, iar după 5 ani, la 10 iulie 1908, obţine titlul de inginer constructor. În urma unui concurs, Academia Română îi oferă, în 1908, o bursă „Adamachi” pentru specializare în domeniul electrotehnicii, energeticii şi metrologiei.  În 1909 a absolvit Şcoala Superioară de Electricitate din Paris şi obţine diploma de inginer energetician.

În 1910 se reîntoarce în ţară şi îşi începe activitatea de inginer la atelierele CFR, unde a funcţionat până în 1919, ajungând în scurt timp   şef al  Uzinei diesel-electrice de la Atelierele Griviţa. Din 1919, a lucrat timp de doi ani, până în 1921, la Societatea Tramvaielor din Bucureşti apoi, timp de 10 ani, între 1921 şi 1931 a lucrat la Societatea „Electrica”, în calitate de Director tehnic. Din 1931 până în 1948 a lucrat şi la „Creditul pentru întreprinderi electrice din România”.

În anul 1916 devine asistent la cursul de electricitate şi electrotehnică al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele iar în 1921 devine conferenţiar titular la Şcoala Politehnică din Bucureşti, care fusese înfiinţată în 1920 prin transformarea Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele. Este cel care a definit, în 1927, noţiunea de „putere deformantă” şi metodele de calcul ale acesteia. Trei ani mai târziu, în 1930, a definit noţiunea de „factor de putere”, celebrul cos φ, a definit noţiunea de „putere reactivă” şi a denumit unitatea de măsură a acesteia – VAR Volt Amper Reactiv. Ca o dovadă a importanţei acestor noţiuni este faptul că ele au fost imediat adoptate de Conferinţa Electrotehnică Internaţională întrunită la Stockholm iar Constantin I. Budeanu a fost, între 1932 şi 1935, membru în Consiliul de Conducere al Societăţii Electricienilor Francezi din Paris şi Preşedinte al Comitetului Internaţional pentru Studiul Fenomenelor Reactive şi Deformante

Pentru meritele sale remarcabile, a fost ales, în 1938, membru corespondent al Academiei Române, iar apoi, în 1955, membru plin al Academiei Române, ca şi al unor academii şi societăţi străine, printre care şi CIGRE. În 1946 a primit din partea CIGRE „Medalia Recunoştinţei”. Constantin Budeanu şi Remus Răduleţ sunt două nume incluse în „Sala savanţilor şi inventatorilor”, organizată de Comisia Electrotehnică Internaţională la Geneva, alături de Maxwell, Faraday, Tesla, Edison.

A fost membru fondator al Buletinului Institutului Român de Energie, membru activ al Societăţii Politehnice, al Societăţii Gazeta Matematică şi al AGIR.

A decedat, la 73 de ani, în ziua de 27 februarie 1959 la Bucureşti.

Participarea României la Sesiunile CIGRE în perioada 1948-1990 și activitatea lui Călin Mihăileanu în cadrul CIGRE

Anul 1948 – a 12-a Sesiune CIGRE

Delegatul oficial al României a fost prof. Constantin I. Budeanu din partea Academiei Române care însă nu a participat. Ceilalți participanți au fost: prof. Ion S. Gheorghiu – Şcoala Politehnică, I.S. Antoniu – Şcoala Politehnică și N.S. Trestianu.

România a prezentat următoarele rapoarte:

• C. I. Budeanu şi I.S. Antoniu: Studiul fenomenului deformant într-o reţea industrială, Raport 329;
• C. I. Budeanu: Asupra activității Comitetului de Studii Puterea reactivă și deformantă. Raport 333.

Profesorul Constantin I. Budeanu era membru în Consiliul de Administrație CIGRE în calitate de Vicepreședinte al Consiliului și era totodată și Raportor special al Secției a III–a Exploatarea, întreținerea și protecția rețelelor. În absența sa raportul special a fost prezentat de M. Illiovici. În acest raport profesorul Budeanu definește coeficientul de distorsiune și reziduu deformant propunând adoptarea acestor definiții de către CIGRE și trimiterea la CEI pentru standardizare.

Activitatea Comitetului nr.16, Fenomene reactive și deformante, care îl avea președinte pe C. I. Budeanu a fost suspendată în momentul în care acesta nu a mai participat la lucrările conferinței.

Datorită schimbărilor politice ce au avut loc în România odată cu finalizarea războiului,  activitatea CNR-CIGRE și participarea la conferințele CIGRE a fost întreruptă până în anul 1956.

În anul 1956, sub egida Asociației Stiințifice a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT), ia ființă Comitetul Național Român pentru Participarea la Conferințele Energetice și Electrotehnice Internaționale (C.R.P.C.E.). CRPCE a cerut, și s-a aprobat de către CIGRE, înscrierea sa ca membru, în acest sens luând ființă Comitetul Național Român pentru participarea la CIGRE (CNR-CIGRE), având următoarea componență:

• Președinte: Academician C.I. Budeanu
• Vicepreședinte: Profesor I.S. Antoniu
• Secretar: Conferențiar ing. Călin Mihăileanu, care ocupa în acel moment funcția de inginer șef al Direcției Generale Tehnice din cadrul Ministerului Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice
• Membri: M. Bercovici, T. Tănăsescu, A. Avramescu, C. A. Parteni, E. Constantinescu, C. Penescu, C. Apetrei, P. Dimo, V. Bunea, V. Nitu, E. Potolea, C. Mikloși și V. Corlățeanu

Din acel moment România devine o prezență din ce în ce mai activă la sesiunile CIGRE. Călin Mihăileanu ocupă funcția de secretar al CNR-CIGRE până în anul 1960 când are loc o reorganizare a CNR.

Anul 1956 – a 16-a Sesiune CIGRE

Sesiunea a avut loc între 30 mai -11 iunie 1956, delegaţia României fiind formată din: Tudor Tănăsescu, Călin Mihăileanu, Constantin Apetrei și Vasile Nitu.

La această ediție România nu a prezentat lucrări.

La această sesiune au participat peste 1800 de membri activi din circa 50 de țări, față de 231 la sesiunea 1-a din 1921 (din 12 țări), 814 la sesiunea a 10-a din 1939 (din 41 de țări), 877 la sesiunea a 11-a din 1946 (din 30 de țări) și 1529 participanți la sesiunea a 15-a din 1954. Au fost de asemenea prezenți reprezentanți a 12 organizații internaționale printre care IEC, WEC, UNIPEDE, UNESCO și CEE-ONU.

Anul 1958 – a 17-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Prof. I.S. Antoniu – IPB, Constantin Apetrei, Martin Bercovici, Academician Constantin I. Budeanu, V. Corlățeanu, Paul Dimo, Nicolae Gheorghiu, I.S. Gheorghiu , Călin Mihăileanu  și Corneliu Penescu.

România a prezentat 4 lucrări și anume:

• I. Budeanu: Raportul asupra lucrărilor Comitetului Internaţional de Studii nr. 16 al CIGRE pentru studiul fenomenelor reactive şi deformante;
• S. Antoniu: Influenţa regimului deformant asupra măsurării puterii şi energiei active, Raport 301 – în cadrul Comitetului de studii 16;
• I. Penescu: Consideraţii asupra cuplării în paralel a alternatoarelor prin metoda autosincronizării, Raport 101;
• Dimo: Analizor grafic bazat pe utilizarea curenţilor de scurtcircuit pentru studiul reţelelor de înaltă tensiune, Raport 302.

 

În anul 1960 are loc o reorganizare a CNR-CIGRE, astfel:

• Președinte: Adrian Georgescu
• Vicepreședinte: Profesor Corneliu Penescu
• Secretar: Liviu Groza

 

Călin Mihăileanu, care fusese scos din structurile de conducere din minister și era inginer la Institutul de Raționalizări și Modernizări Energetice (IRME), rămâne doar membru în CNR-CIGRE.

Anul 1960 – a 18-a Sesiune CIGRE

Sesiunea a avut loc între 15-25 iunie, cu participarea a 1908 persoane din 47 de țări, precum și reprezentanți ai 120 de organizații internaționale.

Delegația României a fost formată din: Adrian Georgescu, Liviu Groza, Paul Militaru, Constantin Apetrei și Nicolae Cocoș.

România a prezentat 3 rapoarte la CS 12:

• Hortopan: O relaţie nouă privind încercarea la impuls de tensiune a transformatoarelor, Raportul 125, Grupa 12 – Transformatoare;
• Constantinescu, N. Borza: Coeficienţii de siguranţă economici ai liniilor electrice aeriene, Raport 220, Grupa 23-24 Linii aeriene, Vibraţii;
• Mihăileanu: Comportarea releelor direcționale în caz de regim dezechilibrat, Raport 334.

Anul 1962 – a 19-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Prof. I.S. Gheorghiu, Nicolae Armencoiu, Constantin Apetrei, Ștefan Berenghi, Emil Constantinescu, Liviu Groza și Dumitru Iliescu.

România a prezentat un singur raport și anume:

• P. Dimo, L. Groza, G. Moraite. Optimizarea condițiilor de încercare, Raport 314.

Anul 1964 – a 20-a Sesiune CIGRE

Delegaţia României a fost formată din: Constantin Apetrei, Corneliu Penescu, Prof. I.S. Gheorghiu, Emil Constantinescu, Paul Dimo, Liviu Groza și Eugen Pantea.

România a prezentat 2 rapoarte:

• C. Penescu: Un releu de distanţă tranzistorizat cu caracteristică universală – Raport 317, la CS 4 (Protecţie şi relee);
• P. Dimo: Simplificarea problemelor de reţele prin introducerea unui nou concept. Schema echivalentă tip (REI) şi imaginea sa – Raport 318, la grupa 32 (Concepţia şi funcţionarea reţelelor).

La Conferinţă a mai participat şi academicianul Remus Răduleţ, în calitate de Preşedinte al Comisiei Electrotehnice Internaţionale.

Anul 1966 – a 21-a Sesiune CIGRE

Sesiunea a avut loc între 8-18 iunie, cu participarea a peste 2200 de delegați din 50 de țări.

Delegaţia României a fost formată din: Adrian Georgescu, Constantin Apetrei, Tiberiu Ciubotaru, Paul Dimo, Gleb Drăgan, Liviu Groza, Ion M.Ion, Călin Mihăileanu, Cornel Penescu, Academician Remus Răduleţ și Florin Tănăsescu.

România a prezentat două rapoarte:

• G. Moraite, S. Ionescu, St. Feldman, I. Chenzbraun: Probleme ridicate de stabilitatea reţelelor buclate – Raport 332;
• G. Drăgan, I. Adămuț, M. Petcu: Studii privind supratensiunile ce apar la deconectarea circuitelor capacitive şi inductive cu ajutorul calculatoarelor analogice – Raport 424.

Rapoartele românești prezentate au fost comentate de către raportorii generali, subliniindu-se

contribuțiile originale aduse și problemele tehnice de actualitate ridicate.

România avea la acel moment următorii membri în Comitetele de Studii:

• Cornel Penescu CS4 – Protecție și relee;
• Tiberiu Ciubotaru CS – 12 Transformatoare;
• Constantin Apetrei CS – 17 Generatoare;
• Călin Mihăileanu CS – 19 Variații de Tensiune.

Membrii delegației romăne au avut o activitate importantă, mai însemnată decât în anii precedenți, manifestată prin numeroase intervenții în cadrul sesiunii, care au fost apreciate de participanți.

Călin Mihăileanu a intervenit în cadrul grupei 1- Stații, în problema alegerii tipului și amplasamentelor stațiilor de transformare, precum și în cadrul grupei 32 – Concepția rețelelor, în problema măririi siguranței în funcționare a sistemelor energetice. De asemenea, în cadrul Comitetului 19 – Variații de tensiune, a intervenit de câteva ori, prezentând necesitatea de a se examina importanța condițiilor speciale de funcționare a unor consumatori importanți.

Călin Mihăileanu a fost ales, cu ocazia sesiunii, ca președinte la grupa de lucru – Mijloace de desensibilizare a consumatorilor împotriva efectelor variațiilor bruște de tensiune, din cadrul Comitetului de studii 19.

Anul 1968 – a 22–a Sesiune CIGRE

Delegaţia României a fost formată din: Adrian Georgescu, Constantin Apetrei, Paul Dimo, Gleb Drăgan, Liviu Groza, Călin Mihăileanu, Cornel Penescu, Academician Remus Răduleţ, Gheorghe Hortopan, Dumitru Lăzăroiu și Victor Partenie.

România a prezentat două rapoarte:

• Apetrei, C. Bâlă, L. Groza, G. Cantaragiu: Criterii pentru alegerea parametrilor maşinilor sincrone şi a sistemului de excitaţie, ţinând cont de caracteristicile reţelelor electrice – Raport 11-08;
• Nițu, P. Dimo, P. Iancovici, N. Bordeianu, C. Goldemberg, E. Arie, M. Constantinescu, N. Terdiman, A. Soci: Influenţa structurii şi a dezvoltării reţelei române asupra alegerii puterii unitare a grupurilor – Raport 32-13.

Anul 1970 – a 23-a Sesiune CIGRE

Sesiunea s-a desfășurat între 24 august și 2 septembrie, cu participarea a peste 2400 de delegați din 50 de țări, lucrările având loc în clădirea UNESCO. Au avut loc reuniuni ale comitetelor de studii precum și vizite tehnice la o serie de obiective energetice ce prezentau un interes deosebit. Au fost de asemenea prezentate 128 de rapoarte și 14 rapoarte speciale ale grupelor.

Din România au participat 12 delegați, delegația oficială fiind formată din: Liviu Groza, Emil Constantinescu, Constantin Apetrei, Paul Dimo, Gleb Drăgan, Cornel Penescu, Gheorghe Hortopan și Aurelian Spânu.

Delegaţia României a prezentat 2 rapoarte:

• Moraru, C. Popescu, M. Stoica, F. Tănăsescu: Detectarea degradărilor produse de descărcările parţiale pentru tipurile de izolaţie hârtie impregnată – Raport 15-05;
• Dimo, L. Groza, G. Moraite, H. Cristea: Ameliorarea securităţii în exploatarea reţelelor cu ajutorul consolelor de vizualizare – Raportul 32-13.

România, în conformitate cu statutul CIGRE, a avut ca reprezentant în Consiliul de administrație, pentru o perioadă de patru ani, până în 1974, pe Adrian Georgescu.

Anul 1972 – a 24–a Sesiune CIGRE

Delegaţia României a fost formată din: Adrian Georgescu – Adjunct al Ministrului Energiei Electrice, conducătorul delegaţiei, Preşedintele CNR – CIGRE, membru în Consiliul de Administrație al CIGRE, Constantin Apetrei, Paul Dimo, Gleb Drăgan, Liviu Groza, Vasile I. Nitu și Victor Romert.

România a prezentat 2 rapoarte:

• L. Groza, G. Crețu, C. Opaschi, A. Vreme, D. Zlatanovici: Funcţionarea în regimuri anormale şi speciale a hidrogeneratoarelor de mare putere şi viteză mică de rotaţie – Raport 11-3;

• Nițu, Gh. Hortopan, H. Albert, M. Bogdan, F.D. Lăzăroiu: Criterii pentru dimensionarea instalaţiilor energetice – Raport 32 – 12.

A fost prezentat de asemenea şi un raport româno – iugoslav, intitulat: Nodul de interconexiune de 400kV Porţile de Fier. Autorii români au fost: P. Dimo, G. Manolescu, V. Romert, N. Bordeianu.

Anul 1974 – a 25-a Sesiune CIGRE

Delegaţia României a fost formată din: Adrian Georgescu, Liviu Groza, Gleb Drăgan, Gheorghe Hortopan, Viorica Hortopan, Dorin Cristescu și Vasile Nedelcu.

România a prezentat un singur raport și anume:

• G. Drăgan, A. Popescu – Analiza schemelor de protecție contra supratensiunilor atmosferice în stațiile de înaltă și foarte înaltă tensiune, Raport 33-15.

La data de 17 februarie 1976 Adrian Georgescu este schimbat din funcția de Adjunct al Ministrului Energiei Electrice, fiind înlocuit cu Dumitru Popescu, funcție pe care o deține până pe 12 mai 1984. Acesta preia și funcția de președinte al CNR-CIGRE și membru în Consiliul de administrație al CIGRE

Anul 1976 – a 26-a Sesiune CIGRE

Delegaţia României a fost formată din: Dumitru Popescu – adjunct al Ministrului Energiei Electrice, conducătorul delegaţiei, preşedintele CNR – CIGRE, membru în Consiliul de Administrație al CIGRE, Liviu Groza și George Moraite,

România a prezentat 2 rapoarte:

• Groza, G. Moraite, D. Drăgan, C. Necșulescu, D. Crețu, T. Kerthsz: Posibilitatea stabilizării regimurilor dinamice în reţelele electrice – Raport 32-18;
• Călin Mihăileanu, C. Munteanu, M. Dăncilă, E. Pop, V. Stoica, S. Crișan: Măsurarea câmpului electric în apropierea echipamentului de înaltă tensiune şi determinarea efectelor sale biofiziologice perturbatoare – Raport 36-08.

Anul 1978 – a 27-a Sesiune CIGRE

Delegaţia României a fost formată din 15 persoane care au participat fie integral, fie parțial la lucările congresului, fie la Comitetele de Studii și grupele de lucru ale acestora.

Din delegație au făcut parte: Liviu Groza, Paul Dimo, Gleb Drăgan, Vasile I. Nitu, Constantin Bâlă, I. Chenzbraun, Gheorghe Toma și Persida Iancovici.

România a prezentat 2 rapoarte:

• M. Stoica, F.T. Tănăsescu, G. Giurgiu, A. Ifrim: Fenomenul de arborescenţă în materialele dielectrice sintetice destinate izolaţiei cablurilor de forţă, Raport 15-11;
• V.I. Nitu, H. Baciu, Z. Neag, M. Stein, D. Voinea: Câteva consideraţii privind influenţa condiţiilor naturale extrem de severe din România asupra realizării şi funcţionării instalaţiilor reţelei electrice, Raport 22-11.

A fost prezentat de asemenea un raport în numele Comitetului de Studii 33 – Coordonarea izolației Sistemului Electroenergetic, Raportul 33-13, autori C. Gary, G. Drăgan, D. Cristescu – Atenuarea prin propagare a supratensiunilor prin efect Corona.

Anul 1980 – a 28-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Andrei Marinescu

România a prezentat un raport:

• Andrei Marinescu, Gheorghe Toma – Experience Roumaine dans le Domaine d’Essais aux Ondes de Choc de Manoevre des Transformateurs de Puissance. Rap 12-10.

Începând cu anul 1980, sub pretextul indisponibilității de valută, membrii români au fost puși în imposibilitatea de a-și achita cotizațiile și astfel CNR-CIGRE, în urma unor repetate avertismente din partea forurilor de conducere ale organizației, a încetat în cele din urmă, începând cu anul 1986, să mai fie recunoscut, membrii români ai unor Comitete de studiu au fost treptat îndepărtați cu toții, contingentul român de rapoarte la sesiunile bianuale fiind redus la zero.

Călin Mihăileanu a făcut numeroase intervenții documentate, sprijinite de Ministerul Energiei Electrice, la forurile de resort din conducerea politică a țării, în vederea găsirii unor formule pentru plata cotizațiilor și împiedicarea desființării legăturilor cu CIGRE. Din păcate, toate aceste eforturi, s-au lovit de bariera inexpugnabilă a obscurantismului instituționalizat, reintrarea României în marea familie a CIGRE fiind posibilă abia după 1990.

 Participarea României la Sesiunile CIGRE în perioada 1990-2006 și activitatea lui Călin Mihăileanu în această perioadă

În scopul relansării interne a activității CNR-CIGRE, Călin Mihăileanu lanseaza încă din data de 24 ianuarie 1990 un apel pentru convocarea unei ședințe pentru reconstituirea comitetului național.

CNR-CIGRE a fost recreat în 1991, cu o nouă structură care să corespundă cadrului democratic rezultat în urma revoluţiei din 1989 şi participarea românească la CIGRE a fost reluată oficial în 1992 cu Sesiunea 34. Călin Mihăileanu a fost ales Președinte al CNR-CIGRE, poziție pe care a ocupat-o până în anul 2000.

Cu toate că România nu era încă reprimită oficial la CIGRE, o delegație de specialiști români a fost prezentă la sesiunea CIGRE din anul 1990.

Anul 1990 – a 33-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Călin Mihăileanu, Jean Constantinescu, Dorin Cristescu și Radu Enache.

România nu a prezentat rapoarte.

Anul 1992 – a 34-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Călin Mihăileanu, Dorin Cristescu, Gheorghe Bălan, Eugen Mihalcea și Vasile Nitu.

România a prezentat două rapoarte:

• Bălan, E. Mihalcea, Vasile Onu – Considerații asupra perioadelor de funcționare între intervenții la întreruptoarele de medie tensiune cu ulei puțin, Raportul13 – 2005;
• I. Nitu, M. Stein, C. Bărbulescu, A. Vâlcereanu – Concepții integrate ale funcționarii și disponibilității prospective și siguranței aplicabile la stații electrice, Raportul 23-105.

În anul 1992 Călin Mihăileanu devine membru în Comitetul de Studii CS 37 – Planificarea și Dezvoltarea Sistemului Electroenergetic, activând în acest comitet până în anul 2000.

În anul 1993 existau deja 12 membri colectivi ai CIGRE din România cât și trei membri titulari

și șapte membri observatori în Comitetele Internaționale de Studii.

Anul 1994 – a 35-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Călin Mihăileanu și Dorin Cristescu

La Sesiunea Grupului de lucru al Comitetului 33 s-a prezentat un raport internaţional cu autori din România și Franța: Perfecționarea performanței la trăsnet a rețelei românești printr-o mai bună cunoaștere a activității trasnetului. Autori: I. Băran, D. Cristescu, C. Gary.

Anul 1996 – a 36-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Călin Mihăileanu, Dorin Cristescu, Eugen Potolea, Ion Conecini, Dan Zlatanovici, Constantin Moldoveanu și Anca Popescu.

România a prezentat 3 rapoarte:

• D. Cristescu, I. Conecini, D. J. Munteanu, C. Gary (Franța) – O anchetă asupra sănătății personalului din stații și rețele de 400 și 750 kV expus la câmpurile electrice și magnetice. Raport. 36-102;
• E. Potolea, I. Conecini, S. Pătrăşcoiu, S. Gheorghe, M. Sănduleac – Monitorizarea on-line și analiza of-line a stării armonice. Raport 36-303;
• D. Zlatanovici, S. Velicu, F. Engster, D. Mihăilescu, A. Moraru – Tehnologiile pentru diagnosticarea, gestiunea datelor și predicția în timp real a turbogeneratoarelor. Raport 11-204.

La reuniunea CS 37 din anul 1993 Călin Mihăileanu a lansat invitația ca reuniunea Comitetului din anul 1995 să aibă loc în România. În acel an, însă, a fost organizat un simpozion CIGRE la Tokyo și comitetele CS 37 și CS 38, care erau organizatoare de bază ale simpozionului, au fost invitate să își țină reuniunile anuale tot la Tokyo. De aceea Călin Mihăileanu a fost nevoit să reporteze cu doi ani reuniunea anuală a CS 37 din România. Mai mult, Călin Mihăileanu a lansat președintelui CS 38, J. Falck Christensen, invitația de a-și ține reuniunea anuală a comitetului în anul 1997 tot în România, concomitant cu reuniunea anuală a CS 37, sperând să crească șansele realizării premierei la care spera și anume un simpozion CIGRE pentru prima data în Europa Centrală și de Est. Din păcate CS 38 se unise cu CS 39 pentru a-și ține reuniunile concomitant în Belgia, urmând a se muta imediat, în continuare în Franța, la Tours, unde era preconizat un alt simpozion CIGRE cu tema  “Impactul deschiderii piețelor asupra sistemelor electrice”. În ciuda acestei concurențe Călin Mihăileanu reușește să obțină din partea Consiliului de administrație al CIGRE din anul 1995 decizia ca în 1997 să se țină ambele simpozioane, atât cel de la Tours, în iunie, și cel de la Neptun, în septembrie.

Simpozionul CIGRE “Impactul deschiderii piețelor asupra funcționării sistemelor electrice” Tours (Franța), 8-10 iunie 1997

La simpozion au participat 251 de delegați din 30 de țări, fiind organizat de Biroul Central CIGRE de la Paris prin CS 39 împreună cu CS 11, CS 37 și CS 39 prtecum și cu Comitetul Național Francez al CIGRE.

România a prezentat raportul:

• Purdila, R. C., Mihăileanu, C. Restructuring and Competition Through Single-Buyer Model in the Romanian Electricity Supply Industry, Section I – Raport 110-07

SYNEP’97 – Simpozionul CIGRE ”Impact of DSM, IRP and Distributed Generation on Power Systems”, Neptun, 18-19 septembrie 1997

După obținerea aprobărilor din partea Consiliului de administrație al CIGRE pentru a se organiza în anul 1997 la Neptun un simpozion internațional având ca siglă “SYNEP’97“, siglă inventată de Călin Mihăileanu și acceptată de Biroul Centralal CIGRE, cu mai puțin de un an înainte de data la care era fixată ținerea simpozionului, președintele CIGRE, Michel Charnia, a cerut ca simpozionul să fie mutat la New Delhi, unde tot în septembrie era programată o reuniune regională și ședința Consiliului de administrație. Călin Mihăileanu reușește însă să îl convingă pe președintele CIGRE să lase “SYNEP’97“ să se desfășoare la Neptun.

Astfel, în perioada 18-19 septembrie, bucurându-se de prezența unor specialiști de marcă din 30 de țări, în cadrul a trei secții, simpozinul a analizat tehnologiile disponibile pentru Demand Side Management (DSM) și Integrated Resource Planning (IRP), conservarea și producerea distribuită a energiei, încercându-se identificarea de noi strategii și oportunități de afaceri pentru companiile furnizoare de electricitate.

În cadrul ceremoniei de deschidere s-au prezentat 4 rapoarte speciale, de către: Călin Popescu Tăriceanu – Ministrul Industriei și Comerțului, Henri Persoz (UNIPEDE), Hans Nilsson (IEA) și Karl Stahlkoph (EPRI).

În cadrul celor trei secții s-au prezentat în total 30 de rapoarte tehnice, dintre care trei din România.

 

Participanții străini au fost plăcut surprinși, atât de conținutul tehnic al rapoartelor și discuțiilor stimulate de climatul post-estival euxin, dar și de România și de români în special, pe care mulți îi descopereau pentru întâia oară.

Anul 1998 – a 37-a Sesiune CIGRE

Delegația României a fost formată din: Dorin Cristescu, Călin Mihăileanu, Dan Zlatanovici, Anca Popescu, Dan Gheorghiu, Jean Constantinescu, Ion Nedelcu, Ion Ignat, Constantin Moldoveanu și Ion Lungu.

România a prezentat 6 rapoarte:

• D. Zlatanovici, D. Crețu, I. Bleieri, D. Novac, P. Gheorgescu, G. Negomirean – Managementul duratei de viață și impactul asupra extinderii acesteia la hidrogeneratoarele de la porțile de Fier și Djerdap. Raport 11-203;
• A. Popescu, M. Caraiman, M. Meculescu, L. Boncu, G. Gheorghiță, S. Coatu, N. Golovanov, M. Costea, B. Nicoară, M. Ivan – Legătura 400 kV România – Ungaria. Întărirea legăturii de interconexiune existente. Raport 22-210;
• I. Nedelcu, I. Ignat – Conceptul de salvare și de securitate de urgență și prevederile privind funcționarea sigură în proiectul EMS/SCADA al Sistemului Electroenergetic Românesc. Raport 35-103;
• A. Popescu, D. Gheorghiu, D.Popovici, S. Velicu – Analiza multicriterială pentru selectarea soluției optime a puterii generate în Sistemului Electroenergetic Românesc în conformitate cu cerințele economiei de piață. Raportul 37-102;
• J. Constantinescu, C. Popescu, C. Aldea – Stabilirea cheltuielilor de transport pentru rentabilitate pe baza beneficiilor obținute de serviciile de transport la consummator. Raport 38-2004;
• D. Zlatanovici, R. Purdilă – Modificarea culturii întreprinderii, un factor esential în tranziția de la economia centralizată la economia de piață. Raport 2-206.

Anul 2000 – a 38-a Sesiune CIGRE

Sesiunea s-a desfășurat în perioada 27 august – 2 septembrie, delegația oficială a României fiind formată din: Dorin Cristescu, Andrei Ţugulea, Mircea Eremia, Ion Conecini, Ovidiu Pop, Anca Popescu și Ion Lungu.

România a prezentat 3 rapoarte:

• Engster, O. Pop, E. Buleziuc – Proceduri de măsurare și algoritm de interpretare a stării duratei remanente a izolației înfășurării statorului. Raport 11-259;
• Cristescu, I. Conecini, St. Gheorghe – Calitatea energiei electrice. Indicator, monitorizare, studii de caz pentru rețelele electrice din România. Raport13/14/36-206;
• Eremia, C. Bulac, A. Bulac, I. Tristiu, J. Trecat ( Belgia) – Stabilitatea de tensiune în sistemul electroenergetic evaluată prin tehnologiile inteligenței artificiale. Raportul 38-261.

În anul 1996 Călin Mihăileanu a primit titlul de membru eminent al CIGRE iar în anul 1998 a primit diploma Comitetului Tehnic al CIGRE și a fost ales membru de onoare al Consiliului de Administrație al CIGRE

Începând cu anul 2000, pînă în 2010, președinte al CNR – CIGRE este ales profesorul Dorin Cristescu iar Călin Mihăileanu, pentru întreaga activitate depusă, este numit Președinte de Onoare al CNR-CIGRE. În perioada 1996 – 2010 Secretatul CNR CIGRE a fost Sorin Pispiris.

Reuniunea Regională BLACK SEA EL-NET, Suceava, 10-14 iunie 2001      

În perioada 10-14 iunie 2001 Suceava a fost gazda Reuniunii Regionale a CIGRE cu titlul ”Large Regional Networks within the Black Sea Region and the European Interconnection in the Third Millennium” (Mari rețele regionale în regiunea Mării Negre și interconectarea europeana în Mileniul trei). Reuniunea a fost prima de acest gen care s-a ținut în România si de asemenea prima din Europa de Est fiind coordonată de CNR – CIGRE, în colaborare cu Comitetele Naționale ale CIGRE din Grecia și din Iugoslavia. În cadrul manifestării au fost prezentate peste 80 de lucrări, în cadrul a trei sesiuni. La lucrări au participat circa 300 de delegați. Reuniunea a fost onorată de prezența secretarului general al CIGRE, Jean Kowal, si de profesorul Dorin Cristescu – personalitate recunoscută a energeticii românești care a avut rolul de președinte al reuniunii regionale. Călin Mihăileanu a fost invitat de onoare al reuniunii.

Chiar dacă nu mai făcea parte din structurile Comitetelor Internaționale de Studii, Călin Mihăileanu continuă să participle la sesiunile bienale ale organizației din 2002, 2004 și 2006, fiind o prezență foarte activă la toate aceste evenimente.

Participarea României în Organizațiile de Conducere CIGRE

În perioada 1927-1939 Constantin Bușila a fost vicepreședinte al Biroului CIGRE.

În perioada 1948-1956 profesorul Constantin I. Budeanu a fost membru în Consiliul de Administrație CIGRE și vicepreședinte al acestui Consiliu.

Membri in Consiliul de Administrație CIGRE au fost:

• În perioada 1972-1976 Adrian Georgescu;
• În perioada 1976-1980 Dumitru Popescu;
• În perioada 1991-2000 Călin Mihăileanu;
• În perioada 2000-2010 Dorin Cristescu;
• În perioada 2010-2020 Ciprian Diaconu.

Membru în Comitetul tehnic CIGRE:

• În perioada 2018-2020 Ciprian Diaconu.

 

Astăzi activitatea CNR este susţinută de către Asociaţia Comitetul Naţional Român al CIGRE, înregistrată ca asociație neguvernamentală în 2007, care are însă printre membrii fondatori și pe Călin Mihăileanu. Din anul 2010 Președinte la CNR CIGRE a fost ales Ciprian Diaconu, de la CNTEE Transelectrica S.A, Vicepreședinte Constantin Moldoveanu de la S.C. Nova Industrial S.A., iar secretar Ioan Hațegan, de la CNTEE Transelectrica S.A. Această conducere a fost realeasă după opt ani, în 2018, pentru încă un mandat de patru ani și este în funcție și în prezent.

 

Întocmit: Ing. Dumitru Manea

Iulie 2020  

Surse bibliografice:

1. *** https://www.cigre.org
2. Lagendijk, V. Electrifying Europe – The Power of Europe in the Construction of Electricity Networks, Aksant Academic Publishers, Delft, Olanda, 2008
3. Mihăileanu, C. Ce este CIGRE ?, ENERG – 10, Editura Tehnică, 1996, p.159-173
4. *** Istoria CIGRE 2019, CNR-CIGRE, Material pus la dispozitie prin amabilitatea domnului Dr. ing. Ciprian Diaconu, Presedintele CNR-CIGRE

1. *** https://www.cigre.org.ro/
2. *** https://e-cigre.org/
3. *** Welcome to CIGRE, Publicație CIGRE, aprilie 2017, p.3
4. Lazaride, G. Înființarea Comitetului Național Român pentru Participarea la Conferințele Energetice și Electrotehnice Internaționale, Energetica, nr.11, 1956, p.538-539

9. Mihăileanu, C. Lucrările celei de a 16-a Sesiuni a Conferinței Internaționale a Marilor Rețele Electrice (CIGRE) ținută la Paris între 30 mai și 9 iunie 1956, Energetica, Nr.9, 1956, pag 408-414
10. Mihăileanu, C. Cea de a 16-a Sesiune a Conferinței Internaționale a Marilor Rețele Electrice (CIGRE) -Partea II, Energetica, 10, 1956, pag.475-480
11. Groza, L., Militaru, P. Lucrările celei de-a 18-a sesiuni a Conferinței Internaționale a Marilor Rețele Electrice (CIGRE), Energetica, nr. 8, 1961, p.297-311
12. *** Lucrările celei de-a 21-a Sesiuni a Conferinței Internaționale a Marilor Rețele Electrice (CIGRE) – Paris, iunie 1966, Energetica, nr.12, 1966, p.584-589
13. Groza, L. Lucrările celei de-a 23-a sesiuni a Conferinței Internaționale a Marilor Rețele Electrice, Energetica, nr. 11, 1970, p.517-519
14. Mihăileanu, C. Informații privind cea de-a 31-a sesiune a CIGRE, Energetica, 8, 1986, pag.278-279
15. Mihăileanu, C. De la Comitetul Național Român al CIGRE, Energetica, 1, 1990, pag.42
16. Mihăileanu, C. Sesiunea CIGRE 1992, Energetica, 8-9, 1990, p.390-392
17. Mihăileanu, C. De la Comitetul Național Român al CIGRE, Energetica, Nr.5, 1993, p.243
18. Mihăileanu, C. De la Comitetul Național Român al CIGRE, Energetica, Nr.1, 1997, p.43-46
19. *** CIGRE Symposium Tours – Impact of Open Trading on Power Systems, Symposium Proceedings, 8-10 iunie 1997, 399 p.
20. Mihăileanu, C. Simpozionul CIGRE “Impactul deschiderii piețelor asupra funcționării sistemelor electrice” Tours (Franța) 8-10 iunie 1997, Energetica, Nr.3, 1998, p.130-136
21. Mihăileanu, C. De la Comitetul Național Român al CIGRE, Energetica, Nr.12, 1997, p.576
22. Ratcu, E. SYNEP’97, Energetica, Nr.12, 19

 

Istoria Comitetului Național Român CIGRE – Material pus la dispoziție prin amabilitatea domnului dr. ing. Ciprian Diaconu, Președintele CNR-CIGRE

 

Daca detineti informatii sau  materiale suplimentare, va rugam sa ne contactati pe email sau folosind formularul de mai jos! Va multumim!

 

Ultima actualizare 10 iulie 2020

ÎNAPOI LA MENU

NOTA: Paginile acestui website sunt protejate Licenta Creative Commons Attribution : Puteti copia si refolosi documentele, cu condiția de a mentiona ca sursa acest site web: calinmihaileanu.com.