Ing. Constantin Popescu (1931-2007)

Constantin Popescu a desfășurat o cariera strălucită de peste 45 de ani în cercetarea energetică din România, cu precădere în sectorul nuclear și cel al surselor neconvenționale de energie și a avut o prezență activă în asociațiile profesionale de profil printre care și SIER. A deținut funcții de conducere în ICENERG / ICEMENERG de la angajarea în 1968 și până la pensionare, în 1997.

S-a născut la data de 14 octombrie 1931 în orașul Făgăraș, fiul lui Constantin și Florentina. A urmat cursurile școlii primare în orașul Pitești, unde urmează și prima clasă de liceu. Restul claselor de liceu, din perioada 1942-1950 le-a urmat în Arad și Timișoara, mutările succesive fiind cauzate de faptul că tatăl său era militar de carieră.

În perioada 1950-1955 urmează, ca bursier al statului român, cursurile Institutului Energetic “V.I. Lenin” din Ivanovo-URSS, Facultatea Termoenergetică, specializarea Instalații termoenergetice, pe care a absolvit-o în iunie 1955 cu diplomă de merit, obținând titlul de inginer termotehnician, diplomă care i se echivalează în anul 1968 de către Comisia superioară de diplome a RSR cu diploma de inginer a Institutului Politehnic București, Catedra Termotehnică și Mașini Termice. În perioada facultății a efectuat și stagiul militar.

Între anii 1955-1957 a lucrat ca inginer și apoi ca șef de secție la Întreprinderea Centrale Electrice București, la termocentrala Filaret. În această perioadă a coordonat lucrările de reparații capitale efectuate la turbina cu gaze și lucrările de înlocuire totală a aparatajului stației de 5 kV.

În august 1957 se transferă la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele unde a ocupat, până în noiembrie 1965, funcția de inginer principal la grupa de îmbunătățire a performanțelor la laboratorul Ciclotron. A participat direct la montajul și punerea în funcțiune a Ciclotronului U-120. A proiectat și condus execuția și realizarea mai multor echipamente și dispozitive experimentale de iradiere.

În perioada noiembrie 1962 – august 1963 este trimis în interes de serviciu la Centrul de Cercetări Nucleare din Geneva, unde lucrează în grupa Sincrociclotron, participând direct la calculele de câmp magnetic pentru un ciclotron proiectat pentru Institutul Politehnic din Zürich.

În cei opt ani cât a lucrat la IFA a participat la realizarea mai multor studii sau cercetări experimentale ale căror rezultate au fost prezentate atât în publicații din țară dar și la conferințe internaționale

În perioada noiembrie 1965 – septembrie 1968 a fost șef serviciu în cadrul Ministerului Energiei Electrice, Direcția Generală de Producere și Transport a Energiei Electrice. Contribuie la lucrările  de asigurare a condițiilor pentru realizarea unor importante obiective energetice (CET Ișalnița- 2 x 315 MW, CTE Deva-4 x 200 MW, CET Borzești -extindere 2 x 200 MW, CET Galați- 150 MW, CET Brazi-extindere 2 x 200 MW, etc.).

Din 26 septembrie 1968 se transferă la Institutul de Cercetări Electroenergetice și pentru Termoficare (ICENERG), ca șef al Sectorului Centrale Nuclearo-Electrice (SCNE). În prima perioadă s-a ocupat de organizarea sectorului și de formarea colectivului de cercetători, colectivul crescând în numai doi ani de la 6 la 22 de persoane. Aici începe să desfășoare, cu mare pasiune, o bogată activitate de cercetare științifică, obținând rapid gradele științifice de cercetător. Devine cercetător științific principal III in 1970 și un an mai târziu, în 1971, cercetător științific principal II.

În anul 1968 s-a înscris la doctorat la Institutul Politehnic București, catedra Termotehnică și Mașini Termice, susținând pâna în aprilie 1970 toate cele trei examene si două referate în pregătirea tezei de doctorat în domeniul termodinamicii fluidelor în prezența câmpului electromagnetic, cu aplicații la fluidele de răcire utilizate în tehnica reactoarelor rapide. Din păcate, datorită schimbării intervenite în traseul profesional, nu mai reușește să își susțină teza de doctorat.

În anul 1973, i se acordă prin Brevet al Consiliului de Stat (nr.559/19.10.1973) Ordinul Muncii Clasa a III-a.

Ca urmare a fuziunii ICENERG cu Întreprinderea pentru Raţionalizarea şi Modernizarea Instalaţiilor Energetice (IRME), la 1 februarie 1974, ia ființă Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice (ICEMENERG) în cadrul Ministerului Energiei Electrice, unde Constantin Popescu este transferat pe aceeași poziție de șef sector.

Tot în anul 1974 se înființează și Institutul Central de Cercetări Energetice (ICCE), cu atribuțiuni importante în coordonarea activității de cercetare științifică în domeniul energiei la nivel național, unitatea pilot al acestuia fiind ICEMENERG, iar Constantin Popescu este numit, la 1 martie 1984, membru în Consiliul științific al ICCE.

În perioada 1968-1977 coordonează activitațile de cercetare fundamentală în domeniul unor echipamente pentru centrale nucleare cum ar fi transferul de căldură în reactoarele nucleare, comportarea generatoarelor de abur din centralele nucleare, introducerea masurătorilor cu izotopi radioactivi în centralele termoelectrice, metode radiometrice de măsurare a debitelor de apă și combustibil la centralele electrice, ș.a.

O dată cu înființarea în 1977 a Institutului de Reactori Nucleari Energetici (IRNE) de la Pitești, activitatea de cercetare în domeniul nuclear este transferată acolo iar laboratorul coordonat de Constantin Popescu devine Laboratorul de Energetică Generală, Industrială și Surse Noi (LEGIS), care la 1 februarie 1984 își extinde activitatea prin includerea și a altor colective de cercetare din ICEMENERG, devenind Secție, pe care Constantin Popescu a condus-o în următorii ani câțiva ani. Ulterior, secția se transformă în Laboratorul de Cercetare Tehnologică de Conversie și Surse Noi (LTCSN), iar în 1988 își reduce activitatea, devenind Colectivul de Valorificare Surse Noi de Energie (CVSN), condus în continuare de Constantin Popescu.

În această perioadă (1977-1988) coordonează cercetări fundamentale și realizarea de prototipuri sau instalații experimentale în domeniul conversiei surselor noi si refolosibile de energie în energie electrică și termică, printre care pot fi enumerate: prima centrală solară pentru producerea energiei electrice cu captatoare solare plane și turbină cu fluide organice (realizată în incinta ICEMENERG), instalații pentru utilizarea energiei vântului, heliostate și soluții de comandă și orientare automată a acestora pentru  centralele solare cu celule fotovoltaice, realizarea primei pompe de căldură aer-aer din România (pentru care s-au obținut mai multe brevete de invenție), utilizarea pompelor de căldură apă-apă pentru recuperarea căldurii reziduale din diverse industrii, instalații de valorificare a energiei geotermale, soluții de utilizare a sistemelor mari de acumulare a căldurii sau concepția de tuburi termice pentru recuperarea căldurii în industrie și în sectorul energetic.

La 1 ianuarie 1997, după mai bine de 41 de ani de activitate, Constantin Popescu se pensionează dar continua să își desfășoare activitatea în ICEMENERG până la începutul anilor 2000, după care se retrage definitiv din activitatea profesională.

Activitatea sa de cercetare se reflectă in publicarea, ca autor sau coautor, a peste 40 de articole în revista “Energetica” și în alte publicații tehnice, obținerea de brevete de invenție sau participarea cu comunicări științifice la conferințe organizate în țară sau conferințe internaționale (vezi extrasul din lista de lucrări publicate). În anul 1993, cu ocazia aniversării a 40 de ani de existență a revistei Energetica, s-a numărat printre cei 36 de autori care publicaseră peste 20 de articole în revistă.

Este timp de peste două decenii membru în Colectivul de Redacție al revistei “Energetica”, contribuind la menținerea nivelului ridicat al articolelor publicate.

A avut o prezență activă și în asociațiile profesionale neguvernamentale înființate după 1989.

În 1990 se numără printre membrii fondatori ai SIER și la Adunarea Generală din 25 aprilie 1990 este ales membru în Consiliul SIER. La data de 8 mai 1990, la prima ședință a Consiliului SIER este numit Vicepreședinte. La 16 mai 1990 este de asemenea numit responsabil al Comisiei 6.4 – Energii regenerabile. Activează și ca responsabil al Filialei SIER din ICEMENERG.

În februarie 1993, când se definitivează noua componență a Biroului Consiliului SIER, Constantin Popescu este reales Vicepreședinte și activează în această calitate până în anul 1998.

La începutul anului 1990 se numără printre cei 34 de membri fondatori al Asociației Tehnice pentru Eficiență Energetică din România (ATEER), una dintre primele asociații profesionale înființate în țara noastră după decembrie 1989, în aprilie 1990. În anul 1992 devine membru al Consiliului ATEER, condus la acea vreme de Prof. dr. ing. Costin Moțoiu.

În 1991 face parte din Comitetul de initiațivă pentru constituirea Asociației “Institutul Român de Energie-IRE”.

Continuă să aibă și după pensionare o prezență activă la reuniunile sau conferimnțele SIER, CNR-CME sau IRE.

În plan personal, se căsătorește încă din timpul facultății, în 1954, cu Nina Popescu. De profesie inginer, doamna Nina Popescu a lucrat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice. Au avut împreună doi fii și o fiică.

S-a stins din viață în anul 2007, la vârsta de 76 de ani.

Lunga carieră profesională în energetica românerască, numărul mare de lucrări de cercetare pe care le-a condus și articolele pe care le-a publicat precum și pasiunea pe care a depus-o de-a lungul întregii cariere profesionale, cu care a urmărit realizarea unor obiective importante de cercetare fundamentală și experimentală, fac din Constantin Popescu o personalitate incontestabilă a cercetării energetice din România

Extras din lista de lucrări științifice elaborate și articole publicate:

1. Popescu, C. Dispozitiv pentru măsurarea distribuției spațiale a fasciculelor de ioni. 1959, Revista Studii și cercetări de fizică, nr.3, p.473-480
2. Popescu, C., ș.a. Raportul general asupra performanțelor și realizărilor tehnice obținute la primul Ciclotron montat în România. 1961, Raport prezentat la Conferința internațională asupra problemelor și tehnicilor la Ciclotron, Cracovia-Polonia, 5-10 iunie, raport publicat în volumul conferinței
3. Popescu, C. Instalație pentru utilizarea fascicolului de ioni a ciclotronului U-120. 1962, Revista Studii și cercetări de fizică, nr.6, p.841-856
4. Popescu, C, ș.a. Sondă pentru iradierea de mare intensitate pe ultima orbită a ciclotronului. 1963, Buletinul Institutului de Fizică Atomică, nr.8
5. Popescu, C. ș.a. Raport privind programele de dezvoltare a acceleratoarelor de particule pentru cercetări fundamentale. 1965, Raport publicat în Buletinul intern IFA
6. Popescu, C. ș.a. Lărgirea domeniului de energii pentru protoni până la 12,5 MeV la Ciclotronul U-120, 1966, Revue roumaine de physique, vol.11, nr.2, p.171-178, lucrare prezentată și la Conferința asupra problemelor de tehnica Ciclotroanelor, 1966, Cracovia-Polonia, 19-24 aprilie
7. Popescu, C. Dezvoltarea cercetărilor științifice în cadrul programului de energetică nucleară în perioada 1968-1980. Lucrare interna IFA, decembrie 1968
8. Popescu, C. Cicluri termodinamice pentru generatoarele MHD în centralele nuclearoelectrice. Lucrare internă IFA, 1969
9. Popescu, C, ș.a. Introducerea măsurătorilor cu izotopi radioactivi în centralele termoelectrice și eficacitatea economică a acestor metode. Lucrare internă IFA, 1969
10. Popescu, C, ș.a. Cercetări asupra condițiilor tehnice și a metodologiilor de efectuare a probelor și măsurătorilor la punerea în funcțiune și recepția reactoarelor energetice, Lucrare internă IFA, 1971
11. Popescu, C, ș.a. Alegerea izotopilor de reper pentru instalațiile de detectare și localizare a defectelor de teacă la reactoarele răcite cu apă. 1970, Sesiunea de comunicări tehnico-științifice ICENERG
12. Popescu, C, ș.a. Metode radiometrice de măsurare a debitelor cu erori mici și posibilități de utilizare pentru determinarea debitelor de apă și combustibil la centralele electrice. 1970, Sesiunea de comunicări tehnico-științifice ICENERG
13. Popescu, C. Termodinamica transformărilor de stare a fluidelor în prezența câmpului electromagnetic. 1970, Raport pentru susținerea tezei de doctorat, IPB
14. Popescu, C. Dinamica fluidelor electroconductoare în prezența câmpului electromagnetic. 1970, Raport pentru susținerea tezei de doctorat, IPB
15. Popescu, C., Florescu, Al. Diversitatea și ponderile surselor neconvenționale, In Volumul Energia în următoarele trei decenii, 1979, Editura Academiei, p. 232-243
16. Dăncilă, M., Popescu, C. Scenarii de prognoză privind contribuția surselor noi de energie, neconvenționale, în balanța de energie primară a României în perioada 1980-2000. 1981, Revista Energetica, nr.1, p.1-13
17. Popescu, C, ș.a. Concepția de ansamblu și soluțiile tehnologice aplicate în execuția heliostatelor pentru centrala solară cu ciclu termodinamic de înaltă temperatură. 1984. Revista Energetica, nr.4, p.154-161
18. Potlog, D.M., Popescu, C, ș.a. Acționarea electrică în curent alternativ a heliostatelor unei centrale solaro-electrice cu turn. 1984, Revista Energetica, nr.4, p.168-173
19. Popescu, C, ș.a. Heliostate experimentale pentru centrala solară electrică. 1985, Revista Energetica, nr.5, p.201-207
20. Popescu, C, ș.a. Determinarea pierderilor de putere datorate abaterilor sistematice de poziționare a heliostatelor la o central solară electrică cu turn. 1985, Revista Energetica, nr.5, p.207-210
21. Hobeanu, G. H., Popescu, C. Criterii pentru alegerea agenților de lucru la instalații de turbină de joasă temperatură. 1985, Revista Energetica, nr.5, p.230-236
22. Popescu, C. Cercetări pentru perfecționarea soluțiilor energetice ale centralelor solaroelectrice cu heliostate și turn. 1987, Revista Energetica, nr.1, p.16-19
23. Turcu, I., Popescu, C., Mihăileanu, C. Soluții alternative privind concepția de ansamblu a centralelor solaroelectrice fotovoltaice pentru energetica de sistem. Revista Energetica, nr.1, p.30-36
24. Mihăilă, Al., Popescu,C., Budacu, A. Cercetări pentru elaborarea soluțiilor de utilizare a sistemelor (mari) de acumulare a căldurii în diverse aplicații. Revista Energetica, nr.1, p.37-42
25. Hobeanu, Gh., Popescu, C., ș.a. Instalații de turbine termice cu fluide organice. Revista Energetica, nr.1, p.42-45
26. Roșca, L., Popescu, C. Research Studies on Solar Power Utilisation for Electric Generation. 1987, Symposium on the Status and Prospects of New and Renewable Sources of Energy, Sophia Antipolis, Franța, 29 iunie- 3 iulie
27. Răducanu, C., Popescu, C. Centrale heliotermice hibride.Variante energetice.1989, Revista Energetica, nr.8, p.354-357
28. Turcu, I., Popescu, C., Mitrașca, E. Aspecte specifice privind implementarea centralelor solaroelectrice fotovoltaice în sistemul energetic. 1989, Revista Energetica, nr.8, p.364-371
29. Popescu, C. Centrale solare cu receptor central-cercetări și dezvoltări tehnologice în România. 1992, Revista Energetica, nr.6-A, p.241-247

Brevete de invenție:

1. Pop, M., Manea, D., Popescu, C., ș.a. Vană de inversare cu mai multe căi, Brevet RSR nr. 64867/ 17.05.1977

 

Autor:

Ing. Dumitru Manea – Membru fondator al SIER

București, 24 iunie 2020

Această notă biografică va fi publicată și în monografia “SIER-30 de ani de activitate 1990-2020”, în curs de apariție la Editura SIER

 

Ultima actualizare a paginii: 11 august 2020

NOTA: Paginile acestui website sunt protejate de Licenta Creative Commons Attribution : Puteti copia si refolosi documentele, cu condiția de a menționa ca sursa acest site web: calinmihaileanu.com.